Plouă cu fluturi

Ploua cu fluturi peste sufletu-mi impanzit de vreme,

Pe rece asfalt se frang aripi si trupuri pustii,

Pe buzele-mi sarace vantul in taina noptii geme,

Caci tu, fericire, uitat-ai sa mai vii…

In baltile mizere ce zac pe strazile inimii mele,

Se cutremura norii ce-ncep a plange in rastimp,

Ochii-mi sunt murdari de patimile-mi prea grele,

Caci eul din mine s-a prins vesnic in timp.

O alta romanta fumata de alti curiosi trecatori,

Ce se opresc sa-mi vada chipu-mi sculptat in gheata,

Pe fata poarta masti de sticla: se cred nemuritori,

Doar pentru ca la ei soarele rasare in fiecare dimineata.

M-am imbracat cu ploaia si lumea am lasat-o-n urma,

Desi am atat de multa nevoie de-un pasnic gand,

Dar nu pot slabi sfoara ce sufletu-mi sugruma,

Iar azi….va spun adio si ma retrag plangand.

Dragii mei, imi cer iertare că trec din an în Paşte  p-aici, dar muza mi-e bolnavă şi timpul prea scurt. 

Va pupăcesc şi, dacă nu vorbim până săptămâna viitoare, vă urez Paşte fericit!

P.S: sper că primăvara v-a pătruns în suflet...

Iertare...

Iarta-ma,pamant,de nu stiut-am sa traiesc,

S-admir si sa iubesc intregul sublim,

Sa ma las purtata de cantul dumnezeiesc,

Si-am trecut prin viata ca un anonim..

Iertare,lume draga, de gresit-am vreodata,

Caci n-am stiut incotro pasii sa-i indrept,

Nu sunt decat o efemera si tacuta soapta,

Ce cauta prin vanturi indrumari de intelept..

Iertare,Doamne, de-n pacat greu m-am inecat,

De-am pasit stramb pe caile Tale drepte...

Caci n-am putut decat sa tin capul usor plecat,

Si-acum pasesc pe ale agoniei curde trepte...

P.S: Scuzati-mi lipsa, dragilor, nu am timp nici sa mor...

Imi lipsiti!:*

Cu ocazia asta va urez si eu o primavara luminata de sentimente pure, incalzita de dragoste si plina, plina de fericire. 

Pupici!:*

Patimi îngheţate

Închide-mi ochii îngheţaţi, căci lacrimile nu mai topesc,

Patimile ce s-au sculptat în gheaţa alor mele gene,

Aducerile aminte ce odata îmi spuneau cât te iubesc,

Astăzi nu mai fac decât să dubleze veninul tău din vene.

Înlătură zăpada murdară ce zace pe ale mele buze,

Care-ţi murmură chemarea neîncetat, zi şi noapte,

Ma-mpletesc cu jalnice, triste şi mortuare muze,

Ce vers cu vers m-ajută să scriu a iubirii noastre carte.

Eşti celula din întregul fiinţei mele mizere,

Doar alături de tine pot respira din nou aer nepoluat,

De amintiri şi regrete, momente frumoase şi efemere,

Pe care odata cu tine din suflet mi le-ai luat.

Hello! Am revenit cu o serie de poeme îngheţate şi sper să am timp să postez mai des.

Voi ce faceţi? Mi-a fost dor de voi şi-mi cer iertare că n-am mai trecut pe bloguleţe, promit că mă revanşez.

O zi caldă( că aveţi nevoie, e atââââât de friiiiig)  vă doresc!>:D<

Un poem cu iz de iarna...

Iti ascult tacerea ce-mi umple sufletul de soapte,

Si ma-nfasor in jurul cuvintelor atat de dragi, dar neajunse,

Te decupez din stele si te lipesc in noapte,

Pentru a-mi lumina atriile inimii de bezna patrunse.

In seri de decembrie tarziu vorbesc cu tine, fericire,

Ca si cu unicul consort al vietii mele pline de anost,

Caci tu te impletesti cel mai bine cu cuvantul “iubire”

Si ai puterea sa revii indiferent de cosmarul ce a fost.

Nu-mi doresc doar dragoste eterna, nu la asta ma rezum,

Caci in dragoste suntem lucizi dar mai mereu absurzi,

Ci-mi doresc ca tu, draga fericire sa-mi apari azi in drum,

Si sa-mi dai o parte din cantul vietii pe care doar tu-l auzi.

In ultima vreme mi-ai cam ocolit sufletul, privirea,

Dar nu-I nimic, nu ma supar, stiu c-ai fost ocupata,

Astept, si stiu ca tu vei reveni odata cu amintirea,

Caci tu nu te stingi in clipite niciodata.

Zboara spre mine si-n drum fa si alti oameni fericiti,

Caci multi uita ca in viata nu conteaza lucrurile materiale,

Ajuta-I asa cum ma ajutai pe mine odata sa se simta iubiti,

Si-apoi treci si pe la mine cu sclipirile tale.

 Un poem ceva mai vechi, sper sa va placa!>:D<

Voi? Cum ati petrecut sarbatorile, ce mai faceti?

Toarna-mi azur pe gene...

Toarna-mi azur pe gene si topeste-mi infinitu-n vene,

Ingheata-mi cuvintele pe buze si-apoi fura-le cu un sarut,

Ia-ma in brate si fa-mi pe chip angelice desene,

Si readu-mi  firul de iubire in negura pierdut.

Strecoara-mi in ganduri amintirile dragostei  tale,

Si prinde-ma de mana cand sunt gata sa cad in abis,

Hai sa semanam cu iubire a vietii noastre cale,

Si-apoi sa pictam in pastel unicul nostru vis.

Sarbatori fericite tuturor! Sa-mpletiti cu dragoste si bucurie sentimentele Sfintelor momente... 

Va pup si va multumesc pentru sustinere!!

Am orbit

Am orbit, pe dinauntru negrul imi mananca organele,

Se zbat in agonia-mi ganduri jalnice, mortuare,

Si-n sufletu-mi gol trec acum vesnice rafale,

Maturand de emotii ale trupului mizere trotuare.

In tropote de ploaie, plamanii inundati de lacrimi,

scancesc dupa fericire, dupa zilele cu soare,

Iar sangele-mi curat spala nesfarsite crude patimi,

Si-n mine un utltim fir de bucurie in taina moare.

Apa mistuieste totul, durerea-mi devine confident,

Ma-nec in orbirea-mi sufleteasca si tac, astept in mister,

Dar desi vreau sa evit asta e din ce in ce mai evident,

Existenta-mi pe pamant este doar un vis absent si efemer.

Amintiri....

“Dragă clepsidră ce-mi răstorni visurile la fiecare minut,

Eşti infinită şi totuşi atât de limitată-n spaţiu şi viaţă,

Te rog să te opreşti. Să am şansa să o iau de la început,

Inima mea să nu mai depindă de o fâşie subţire de gheaţă.”

În ecou de gânduri pustiite, un glas străpuns de fantezie:

“Fata dragă, în timp ce lacrimi izvorăsc din ochii tăi,

Alte suflete trăiesc în a fericirii absolute feerie,

Oprind timpul aş bifurca iubirea-n două căi,

Iubirea faţă de egoul ce creează emoţia-n noi,

Existentă pretutideni, fără excepţie în lume,

Si cea faţă de cei care ne sunt alături în vânt şi ploi,

Care în momentele grele vin fără să fie chemaţi pe nume.”

“Însă aşa de repede te scurgi! N-am timp…

Bucuriile trec, dar întoteauna părţile rele rămân,

Şi trece nelipsit anotimp după anotimp...

Iar eu încerc mereu renaşterea emoţiei s-o amân.

Mi-e greu, himeră! Mi-e aşa de greu să fiu eu,

În paradox cu tine, cu copilul ce-mi indundă privirea,

Încerc să fiu veselă şi să zâmbesc mereu,

Dar de fiecare dată vii tu: amintirea…”