luni, 15 octombrie 2012

Metafora din infern.



Mi-e corpul ridicat dar sufletu-mi îngenunchiază,
E una dintre acele zile în care durerea veghează,
Am ochii cusuţi cu bezna opacă a fricii, mi-e frig,
Încerc să opresc coşmarul, să plec şi să strig.

Mi-e sufletul pătat de sângele rănilor deschise,
E una dintre acele zile în care nu mai cred în vise,
Am venele înodate, nu mai circulă decât scrum,
Încerc să trag aer în piept dar tot ce inspir e fum.

Mi-e mintea tulburată de gânduri negre, mortuare,
E una dintre acele zile în care singurătatea doare,
Am trupul purtat de izul agoniei uitate de vânt,
Încerc să păşesc peste patimi dar nu sunt pe pământ.