Încă un vis deşart

 Se scurg picuri de sânge în paharul de vin,

 Amestecându-se-n cădere cu lacrimile-mi amare,

 Îmi mai spun o dată că momentul e chin,

 Ş-apoi zăresc biletul cu dragostea nu moare...

 

 Dragostea nu moare...dragostea se stinge,

 Iar eu înteţesc focul cu gânduri adresate ţie.

 Mi-e frică şi ciudă că nu mai pot trupul a-ţi atinge,

 Dar apoi îmi amintesc că eşti doar un ideal dintr-o mie.

 

 Niciodată nu ai existat cu adevărat,

 Deşi îţi scriu de ceva luni poeme de amor,

 Şi ştii ce e şi mai ciudat?

 În toate, visele mele de dragoste mor.

 

 Nu vreau să te întâlnesc în realitate,

 Fiindcă ai fi un monstru, un tiran!

 Prefer să-mi imaginez vise deşarte,

 Şi cuvinte rostite incet... în van.